Pe 16 octombrie 2026, ANAF a emis o nouă avertizare: circulă site-uri false care folosesc numele instituției pentru a colecta date personale, fiscale și bancare. Dacă ai primit un mesaj, un apel sau un link „de la ANAF” care îți cere date, oprește-te înainte să completezi orice formular.
Nu este un caz izolat. În ultimii ani, ANAF a semnalat în mod repetat clone ale portalului său, SMS-uri despre conturi „poprite”, apeluri false despre „restituiri” și chiar anunțuri de vânzare false publicate în numele instituției.
Articolul de mai jos te ajută să recunoști o clonă, să știi ce nu face niciodată ANAF și ce pași urmezi dacă ai introdus deja date pe un site fals.
Ce urmăresc site-urile false
Potrivit ANAF, paginile frauduloase cer informații sensibile: CNP-ul, adresa de domiciliu, adresa de e-mail, date despre conturile bancare, solduri sau venituri lunare. Cu aceste date, infractorii pot goli conturi, pot face operațiuni în numele tău sau pot pregăti atacuri și mai credibile.
Scenariile semnalate până acum urmează câteva tipare:
- „Ți s-a poprit contul” – un SMS anunță o poprire și te trimite pe un link unde „rezolvi” situația.
- „Ai de primit bani înapoi” – ești sunat și ți se spune că firma ta a plătit prea mult, iar pentru restituire trebuie să introduci date pe un site. Într-un caz relatat de presă, un antreprenor a fost îndrumat astfel către un domeniu fals.
- Formularul de contact clonat – mesaje cu link către o copie a Formularului Unic de Contact ANAF, găzduită pe un domeniu gestionat de atacatori.
- Portalul clonat – copii ale site-ului ANAF găzduite gratuit pe platforme cloud, cu logo, culori și meniuri identice.
- „Instalează aplicația asta” – o persoană care pretinde că e de la ANAF îți cere să instalezi o aplicație. De cele mai multe ori este un instrument de acces de la distanță, care îi dă atacatorului control asupra telefonului sau calculatorului.
Cum recunoști o clonă
Regula de bază: adresa din bara browserului contează mai mult decât aspectul paginii. O clonă poate arăta identic cu originalul; domeniul nu poate fi identic.
- Verifică domeniul, citit de la dreapta la stânga. Site-ul oficial este anaf.ro, iar subdomeniile legitime se termină tot în .anaf.ro (de exemplu www.anaf.ro sau pfinternet.anaf.ro).
- Nu intra pe site din linkuri primite. Scrie singur anaf.ro în browser sau folosește un bookmark salvat de tine.
- Lacătul nu înseamnă „site sigur”. HTTPS doar criptează conexiunea; și site-urile false au certificate valide, obținute gratuit.
- Urgența e un semnal de alarmă. „Contul va fi blocat în 24 de ore”, „ultima zi pentru restituire” – presiunea de timp e făcută ca să nu mai verifici.
- Formularul cere prea multe date Un formular care îți cere date de card, sold, PIN, parole sau coduri primite prin SMS nu are ce căuta în relația cu instituția.
- Numărul afișat nu dovedește nimic. Infractorii pot falsifica numărul care apare pe ecran. ANAF a avertizat deja că unii contribuabili au fost sunați de pe un număr identic cu cel al Call Center-ului oficial.
Ce nu face ANAF
Din comunicatele instituției reies câteva reguli clare. ANAF:
- Nu îți cere date personale sau bancare prin formulare de pe site-uri neoficiale;
- Nu îți cere să instalezi aplicații;
- Nu îți trimite linkuri prin care să „rezolvi” o poprire, o datorie sau o restituire;
- Nu cere informații bancare prin Formularul Unic de Contact;
Dacă cineva care pretinde că e de la ANAF face oricare dintre aceste lucruri, ai în față o tentativă de fraudă.
Comunicarea oficială și securizată cu ANAF se face prin Spațiul Privat Virtual (SPV), serviciul gratuit pus la dispoziție de instituție. Dacă ai o îndoială despre o datorie sau o restituire, verifică direct în SPV, accesând anaf.ro.
Ai introdus deja date? Acționează imediat
Viteza contează: primele minute decid dacă pierzi bani sau nu. Poți urma pașii în ordinea de mai jos:
- Sună la bancă, folosind numărul de pe spatele cardului. Cere blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor recente. Dacă ai dat date de internet banking, cere și resetarea accesului.
- Schimbă parolele. Începe cu e-mailul și internet bankingul, apoi orice cont care folosea aceeași parolă. Activează autentificarea în doi pași unde se poate.
- Dacă ai instalat o aplicație la cererea „ANAF”, deconectează dispozitivul de la internet și dezinstalează aplicația. Nu mai folosi dispozitivul pentru operațiuni bancare până nu e verificat.
- Sună la 1911, numărul de urgență cibernetică al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Poți raporta incidentul și pe dnsc.ro.
- Depune plângere la Poliție dacă ai pierdut bani sau ți-au fost folosite datele. DNSC are rol tehnic și de alertare; cercetarea penală o face Poliția.
- Păstrează dovezile: capturi de ecran ale mesajului și ale site-ului, adresa exactă a paginii, numărul de telefon apelant, ora și data.
- Fii atent în săptămânile următoare. Cu datele furate, atacatorii revin adesea cu mesaje și mai convingătoare, inclusiv din partea „băncii” sau a „Poliției”.
Pe scurt
Fiscul nu îți cere date bancare prin linkuri, SMS-uri sau apeluri și nu îți cere să instalezi aplicații. Dacă ai ajuns pe un site dintr-un link primit și ți se cer CNP-ul, datele cardului sau soldul contului, cel mai probabil e o fraudă. Închide pagina și verifică direct pe anaf.ro.
Trimite articolul părinților, colegilor din contabilitate și prietenilor care au firme. Cei mai vizați sunt cei care au de-a face des cu ANAF și nu au timp să verifice fiecare mesaj.
Sursa comunicat: Comunicatul oficial ANAF din 16 octombrie 2026