Tehnologiile Emergente si Disruptive (Emerging and Disruptive Technologies – EDT) reprezintă acele tehnologii care au potentialul de a schimba radical modul în care o industrie sau o societate funcționează și de a crea noi oportunități de afaceri și de dezvoltare. Acestea apar de obicei în mod neprevăzut și pot provoca șocuri pentru piață și pentru companii, deoarece schimbă întreaga structură a industriei sau a pieței și pot crea noi categorii de produse sau servicii care le înlocuiesc rapid pe cele existente. Unele tehnologii emergente disruptive în domeniul IT ar putea fi:
- Web 3.0 este termenul folosit pentru a descrie o generație viitoare a internetului, care se așteaptă să fie mai inteligentă și mai conectată decât versiunile anterioare. Se presupune că web 3.0 va fi capabil să integreze tehnologii precum inteligența artificială și internetul lucrurilor pentru a crea o experiență mai personalizată și mai adaptivă pentru utilizatori. De asemenea, se așteaptă ca web 3.0 să fie mai capabil să proceseze și să înțeleagă datele structurate și nestructurate, astfel încât să poată oferi rezultate mai relevante și mai personalizate căutărilor utilizatorilor.
Unii experți consideră că web 3.0 va fi o platformă de dezvoltare a aplicațiilor distribuite care vor permite utilizatorilor să acceseze servicii și aplicații din mai multe surse prin intermediul unor rețele descentralizate, cum ar fi blockchain. Alții cred că web 3.0 va fi mai concentrat pe conectarea utilizatorilor la servicii și aplicații prin intermediul dispozitivelor inteligente, cum ar fi asistenții vocali și alte dispozitive de acasă inteligente. În orice caz, se așteaptă ca web 3.0 să fie o evoluție importantă a internetului, care va oferi noi oportunități pentru utilizatori și va schimba radical modul în care ne conectăm și interacționăm cu lumea digitală.
- Quantum computing este o ramură a informaticii care se concentrează pe utilizarea fenomenelor cuantice pentru a procesa informații. În contrast cu calculatoarele tradiționale, care folosesc biți pentru a reprezenta informația și care pot procesa doar un bit deodată, calculatoarele cuantice pot utiliza qubiți (biți cuantici – unități de informație cuantică) pentru a procesa mai multe informații simultan. Acest lucru le permite calculatoarelor cuantice să rezolve anumite tipuri de probleme extrem de complexe, cum ar fi optimizarea rutelor sau criptarea datelor, într-un timp mult mai scurt decât ar fi posibil pentru calculatoarele tradiționale. Cu toate acestea, există încă multe provocări tehnice în calea dezvoltării unor calculatoare cuantice adecvate pentru utilizare la scară largă. Printre acestea se numără stabilitatea qubiți, care sunt sensibili la perturbații externe, și dificultatea de a controla și de a citi informația stocată în qubiți. În ciuda acestor provocări, mulți cercetători cred că tehnologia quantum computing poate avea un impact major asupra multor domenii, de la cercetarea științifică la industrie și servicii. Quantum as a Service (QaaS) este o formă de cloud computing care oferă acces la servicii de calcul quantum prin intermediul internetului. Acest lucru înseamnă că utilizatorii pot accesa și utiliza puterea de calcul quantum prin intermediul unei platforme de cloud computing, fără a fi nevoiți să cumpere sau să întrețină echipamente de calcul quantum proprii. QaaS poate fi utilizat în diverse domenii, inclusiv în cercetare, în industrie și în afaceri, pentru a efectua simulări complexe, a proiecta noi materiale sau a optimiza procesele de afaceri. Cu toate acestea, există și anumite provocări legate de utilizarea QaaS, inclusiv costul accesului la serviciile de calcul quantum și necesitatea unei conexiuni la internet puternice pentru a accesa platforma de cloud computing. Totodată, există și anumite probleme de securitate care trebuie luate în considerare atunci când se utilizează servicii de cloud computing, inclusiv protecția datelor și confidențialitatea.
- No code malware reprezintă un tip de malware care nu necesită scrierea coduri pentru a se executa sau răspândi și se poate fi rezultatul utilizării unor instrumente sau platforme care permit crearea de aplicații sau programe fără cunoștințe de programare. Un exemplu de no code malware ar fi malware-ul care se bazează pe utilizarea unui instrument de construire a aplicațiilor (ex. Appy Pie) pentru a crea aplicații periculoase care sunt apoi distribuite prin intermediul magazinelor de aplicații mobile. Acest tip de malware poate fi creat și distribuit rapid și poate fi dificil de detectat, deoarece nu conține coduri tradiționale de malware care ar putea fi identificate de sistemele de securitate.
- Inteligența artificială (Artifical Intelligence – AI) este definită ca fiindcapacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea sau creativitatea și de a învăța în a lua decizii autonom. Acest luru poate schimba radical modul în care funcționează multe industrii, inclusiv securitatea cibernetica, serviciile financiare, retailul, serviciile medicale și serviciile de transport. IA permite sistemelor electronice să perceapă mediul în care funcționează, să prelucreze această percepție și să rezolve probleme, acționând pentru a atinge un anumit obiectiv. Calculatorul primește datele (deja pregătite sau colectate prin intermediul propriilor senzori, cum ar fi o cameră video), le prelucrează și reacționează.
- Internetul lucrurilor (IoT) se referă la conectarea dispozitivelor fizice la internet, astfel încât acestea să poată comunica și schimba date între ele. Acest lucru poate revolutiona modul în care se monitorizează și se controlează dispozitivele și procesele industriale și poate oferi noi oportunități de eficientizare și automatizare. Un botnet IoT este o rețea de dispozitive conectate la internet (camere de supraveghere, routere, contoare, frigidere smart etc.) care sunt controlate de către un atacator fără cunoștința proprietarilor. Atacatorii pot folosi aceste dispozitive pentru a lansa atacuri cibernetice, cum ar fi atacuri DDoS (Distributed Denial of Service), sau pentru a accesa ilegal datele personale ale utilizatorilor. Aceste rețele botnet sunt un real pericol dat fiind multitudinea de dispozitive IoT active, multe dintre aceastea slab securizate și cu multe vulnerabilități, fapt care le transformă în țintă perfectă.
- Realitatea virtuală și augmentată (VR și AR): Tehnologiile de realitate virtuală și augmentată permit crearea de “medii digitale imersive”, care pot fi utilizate pentru a oferi experiențe de învățare sau divertisment noi și unice. Acestea pot schimba radical modul în care se desfășoară activitățile de divertisment și formare și pot oferi noi oportunități de afaceri.
Inovația majoră care poate avea efecte asupra modului în care interacționăm este realitatea extinsă (Extended reality – XR). Aceasta se referă la o categorie mai largă de tehnologii care permit oamenilor să interacționeze cu lumea reală prin intermediul unui mediu digital sau virtual. XR include tehnologii precum realitatea virtuală (VR), realitatea augmentată (AR) și mixed reality (MR).
- Big data se referă la seturi mari de date care sunt colectate de către companii, guverne și alte organizații pentru a fi analizate și utilizate în diverse scopuri, cum ar fi luarea deciziilor de afaceri sau îmbunătățirea serviciilor. Big data analytics este procesul de prelucrare și analizare a unor cantități mari de date pentru a se utiliza în mai multe scopuri, inclusiv pentru a identifica tendințe și modele în date, pentru a face predicții și recomandări, pentru a îmbunătăți eficiența și productivitatea și pentru a lua decizii informate. De exemplu, o companie de retail ar putea folosi big data analytics pentru a analiza datele de vânzări și de comportament al cumpărătorilor pentru a înțelege mai bine ce produse sunt cele mai vândute și pentru a face recomandări personalizate cumpărătorilor. Pentru a realiza big data analytics, se folosesc diverse tehnici și instrumente, cum ar fi inteligența artificială, machine learning și tehnologii de stocare și procesare a datelor.
- Datafication este procesul de transformare a informațiilor nestructurate în date structurate care pot fi procesate și analizate de către computere. Datafication implică colectarea, curățarea și prelucrarea datelor pentru a le face accesibile și utilizabile în scopuri specifice. Datafication poate fi utilizată în mai multe scopuri, inclusiv pentru a îmbunătăți eficiența și productivitatea, pentru a lua decizii informate și pentru a face predicții și recomandări. De exemplu, o companie poate datafica datele despre clienții săi pentru a înțelege mai bine comportamentul de cumpărare și pentru a face recomandări personalizate.
În concluzie, tehnologiile emergente și disruptive sunt din ce în ce mai prezente în viața noastră, atingând multiple aspecte ale lumii moderne. De la contorul de curent citit automat pentru transmiterea indexului, aplicațiile mobile de navigare ce aleg ruta cea mai puțin aglomerată folosind inteligența artificială, până la conceptul de smart city, este important să avem în vedere echilibrul dintre inovație și securitate.
Chiar dacă în prezent nu există garanții că toate aceste tehonologii vor revoluționa industriile sau societatea așa cum o știm astăzi, este important ca specialiștii din IT&C să fie bine pregatiți pentru a face față noilor riscuri și atacuri din partea atacatorilor ostili – din ce în ce mai complexe, în vederea protejării infrastructurilor și aplicațiilor.
Articol scris de Daniel-Florin Pitiș.